afectiuni cronice

fractură de stres

Fracturile de stres sunt foarte frecvente la sportivii de performanță. Acestea au loc datorită încărcării repetate a osului.

Diagnosticul se pune în urmă unui examen clinic foarte precis în care se ține cont de modificările stilului de antrenament sau încărcare în timpul antrenamentului. Există mai mulți factori predispozanți care pot crește posibilitatea apariției unei fracturi de stres, printre aceștia se enumeră și exersarea pe suprafețe dure, variația calitativă și cantitativă a încărcării în funcție de sex și vârstă.

Cei mai afectați de acest tip de fracturi sunt alergătorii de distanțe lungi, soldații și vârstnicii. La aproximativ 2-3 săptămâni după producerea fracturii inițiale, durerea devine insuportabilă iar pacienții nu găsesc altă soluție decât să întrerupă în totalitate, sau aproape în totalitate activitatea fizică. Diagnosticarea trebuie făcută cu multă grijă deoarece pot fi cazuri unde timp de 14-15 zile fractura nu este vizibilă la radiografii. Din acest motiv se recomandă efectuarea unui CT sau RMN pentru a confirmă diagnosticul și a evalua gravitatea acestuia.

Tratamentul diferă în funcție de localizare și intensitatea fracturii și poate varia de la o perioada scurtă de imobilizare concomitentă cu începerea kinetoterapiei, la o imobilizare de lungă durata în aparat gipsat și în unele cazuri chiar o fixare chirurgicală.